Nicușor Dan contestă la CCR legea privind vânarea urșilor bruni: Noile cote de extracție încalcă normele UE

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu legea care stabilește noile cote de intervenție și prevenție pentru populația de urs brun din România în anul 2026. Șeful statului susține că actul normativ ridică probleme serioase de constituționalitate și poate încălca legislația europeană privind protecția speciilor sălbatice, anunță Administrația Prezidențială.

CCR urmează să analizeze sesizarea pe 24 iunie.

Ce prevede legea contestată

Legea adoptată de Camera Deputaților pe 22 aprilie stabilește două categorii de cote pentru anul 2026:

• 859 de exemplare de urs brun pentru prevenție;

• 110 exemplare pentru intervenție.

Potrivit actului normativ, măsurile au scopul de a preveni atacurile asupra oamenilor și pagubele materiale provocate de urși. Recoltarea exemplarelor din cota de intervenție poate avea loc până la finalul anului 2026, prin metode precum „la pândă” și „la dibuit”.

Legea interzice împușcarea femelelor însoțite de pui mai mici de doi ani și exclude recoltarea în zonele unde vânătoarea este interzisă.

Nicușor Dan: măsurile letale trebuie să rămână ultima soluție

În sesizarea transmisă CCR, președintele afirmă că legea tratează eliminarea urșilor ca instrument principal de gestionare a speciei, deși legislația europeană prevede că astfel de măsuri trebuie aplicate doar în situații excepționale.

Nicușor Dan invocă Directiva Habitate a Uniunii Europene, care permite derogări doar dacă nu există alte soluții eficiente și dacă populația speciei rămâne într-o stare favorabilă de conservare.

Potrivit șefului statului, legea nu oferă suficiente dovezi științifice care să justifice stabilirea unor cote fixe de extracție la nivel național.

Președintele susține că simpla estimare a numărului total de urși din România nu este suficientă pentru a demonstra necesitatea unor măsuri atât de ample.

În documentul trimis Curții Constituționale, acesta arată că derogările pentru speciile protejate trebuie să fie punctuale și individualizate, nu transformate într-un mecanism permanent aplicat anual.

Un alt punct criticat este lipsa unui sistem clar de monitorizare care să prevină depășirea cotelor aprobate.

Acuzații privind depășirea atribuțiilor Parlamentului și lipsa sancțiunilor clare

Nicușor Dan consideră că Parlamentul a intrat într-o zonă care ține de atribuțiile executivului, prin stabilirea directă a cotelor de extracție prin lege.

Conform sesizării, astfel de derogări ar trebui acordate de Ministerul Mediului prin acte administrative care pot fi contestate în instanță. În momentul în care aceste măsuri sunt stabilite prin lege, controlul de legalitate exercitat de instanțele obișnuite devine limitat.

Președintele reclamă și faptul că unele interdicții prevăzute în lege nu sunt însoțite de sancțiuni explicite.

În opinia sa, o normă care interzice un anumit comportament, dar nu stabilește consecințe pentru încălcarea regulii, riscă să devină doar o recomandare fără efect juridic real.

Dezbaterea despre gestionarea populației de urs brun continuă

Subiectul gestionării populației de urs brun rămâne unul sensibil în România, mai ales în zonele unde apar frecvent conflicte între oameni și animale sălbatice. În timp ce autoritățile locale și unele comunități cer măsuri rapide pentru reducerea riscurilor, organizațiile de mediu atrag atenția asupra nevoii de soluții bazate pe date științifice și pe respectarea normelor europene de conservare.

Citește și:
„Stresul a devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru animalele aflate în grija noastră,” avertizează un specialist european în comportament animal, prezent la București, în cadrul evenimentului Purina „Thank You Vets”
Descoperire arheologică: Porumbeii și oamenii au o relație mai veche decât se credea, de peste 3.500 de ani