Printre argumentele prezentate de reprezentanții asociației se numără riscurile pe care câinii fără stăpân le-ar reprezenta pentru populație și traficul rutier, dar și consecințele financiare ale opririi activității. De cealaltă parte, DSVSA susține că aspectele economice nu pot prevala asupra respectării legislației sanitar-veterinare, notează News România Online.
Disputa dintre ASPA Ivets și autoritățile sanitar-veterinare a început după controalele efectuate în primăvara acestui an la adăpostul de la Uzunu.
În martie 2026, activitatea a fost suspendată până pe 21 aprilie, pentru remedierea unor nereguli constatate de inspectori. Ulterior, măsura a fost prelungită până la clarificarea situației, iar în luna iunie DSVSA a dispus interzicerea activității. ASPA Ivets a contestat măsurile în instanță.
Ce au găsit inspectorii la Uzunu
La controlul din 5 martie în adăpost se aflau 492 de câini, dintre care 219 nu erau înregistrați în RECS.
DSVSA a aplicat o amendă de 2.000 de lei și a dispus suspendarea temporară a activității. În această perioadă au fost interzise capturarea și eutanasierea câinilor, fiind permise adopțiile și activitățile necesare pentru îngrijirea animalelor existente în adăpost.
La controlul efectuat pe 21 aprilie, inspectorii au considerat că problemele nu fuseseră remediate și au menținut suspendarea până la clarificarea situației. ASPA Ivets a contestat măsurile.
De ce susține ASPA Ivets că activitatea trebuie să continue
Potrivit News România Online, în instanță, reprezentanții ASPA Ivets au invocat mai multe consecințe pe care oprirea activității le-ar produce.
Printre acestea se numără solicitările primăriilor privind capturarea în continuare a câinilor fără stăpân, presupusele riscuri pentru siguranța populației și pentru circulația pe drumurile publice, precum și situația financiară a asociației.
Avocații au susținut, de asemenea, că oprirea activității ar putea împiedica eutanasierea câinilor grav bolnavi, prelungindu-le suferința.
Într-unul dintre litigii, instanța a suspendat efectele unor documente emise de DSVSA în martie și aprilie, luând în calcul inclusiv riscul ca ASPA Ivets să piardă surse importante de venit și să ajungă într-o situație financiară dificilă.
Instanța a invocat suspiciuni privind cauzele decesului unor câini
Situația s-a complicat ulterior, după ce DSVSA a dispus interzicerea activității adăpostului.
În motivarea unei hotărâri prin care a fost respinsă cererea ASPA Ivets de suspendare a acestei măsuri, instanța a făcut referire la suspiciuni privind uciderea fără drept a unor animale, pornind de la neconcordanțe referitoare la cauzele deceselor consemnate pentru zece câini expertizați.
Instanța a arătat că, în această etapă, nu era necesară stabilirea cu certitudine a modului în care au murit animalele, fiind considerată suficientă existența unor indicii care justificau măsura administrativă contestată. ASPA Ivets a formulat recurs.
Aceste aspecte fac parte din litigii și proceduri aflate în desfășurare și nu trebuie interpretate ca stabilind, prin ele însele, existența unei răspunderi penale.
DSVSA: Problemele financiare nu pot prevala asupra respectării legislației
Autoritatea sanitar-veterinară a susținut în instanță că eventualele consecințe economice, contractuale sau de imagine pentru ASPA Ivets nu pot împiedica aplicarea măsurilor necesare atunci când sunt constatate neconformități.
DSVSA a mai arătat că suspendarea activității unui operator nu împiedică autoritățile locale să identifice alte soluții pentru gestionarea câinilor fără stăpân.
Informațiile publicate de News România Online arată că situația de la Uzunu a făcut obiectul mai multor controale și litigii în 2026, iar măsurile dispuse de autoritățile sanitar-veterinare au fost contestate în instanță.
Protecția animalelor și siguranța oamenilor nu trebuie să fie obiective opuse
În contextul disputei, Laura Fincu, președinta Asociației Sache Vet, respinge ideea că autoritățile ar trebui să aleagă între protecția animalelor și siguranța cetățenilor.
Aceasta susține că problema câinilor fără stăpân trebuie abordată în primul rând prin prevenție: sterilizare, microcipare, controlul reproducerii, sancționarea abandonului, evidența animalelor și aplicarea legislației.
Disputa de la Uzunu pune astfel în discuție două aspecte care trebuie tratate simultan: siguranța comunităților și respectarea legislației privind bunăstarea și gestionarea câinilor fără stăpân. Litigiile aflate în desfășurare urmează să stabilească legalitatea măsurilor luate împotriva ASPA Ivets și dacă acestea vor rămâne sau nu în vigoare.