Întâlnirea a avut loc la sediul AMK, instituție aflată în subordinea Municipality of Tirana și care are, printre atribuțiile sale, și componenta privind animalele fără stăpân. Din partea administrației albaneze au participat Blerta Dardha, director al Agjencia e Mbrojtjes së Konsumatorit, și DVM Kostandin Puleri, Director of Veterinary and Stray Animal Care al Municipality of Tirana și doctorand în medicină veterinară.
De la experiența Bucureștiului la un schimb de modele
În cadrul discuțiilor, Tudor-Tim Ionescu, președintele Totul pentru Animale și fost consilier general al Municipiului București, a prezentat experiența acumulată în administrația Capitalei în domeniul politicilor pentru animale și modul în care Bucureștiul a încercat să treacă de la intervenții punctuale la o abordare strategică.
Unul dintre reperele prezentate a fost HCGMB nr. 170/2017, prin care Consiliul General al Municipiului București a aprobat Strategia pentru protecția și bunăstarea animalelor în Municipiul București - documentul fundamental al schimbării de viziune privind modul în care administrația locală abordează protecția animalelor și relația dintre comunitate, autorități și serviciile publice.
Discuția nu s-a limitat însă la perioada administrației publice. Au fost prezentate și proiectele dezvoltate astăzi de Totul pentru Animale, de la componenta educațională - inclusiv Caravana Empatiei - până la campaniile de informare, activitatea de advocacy, monitorizarea situației animalelor și utilizarea platformelor online pentru educație, sesizări și mobilizarea comunității.
Ideea centrală a întâlnirii a fost simplă: Bucureștiul și Tirana au sisteme diferite, dar se confruntă cu multe dintre aceleași probleme - abandon, reproducere necontrolată, animale fără stăpân, presiune asupra adăposturilor, adopții insuficiente și nevoia de educație publică.
Din birou, direct în adăpost
După discuția instituțională, vizita a continuat la Strehëza Veterinare din Tufinë, adăpostul public administrat de AMK.
În timpul vizitei, echipa municipală a explicat că animalele care intră în circuitul serviciului sunt evaluate veterinar și trec prin procedurile necesare de tratament, vaccinare și sterilizare.
O componentă importantă a modelului prezentat este adopția. Câinii sunt promovați pentru adopție, iar pentru animalele sănătoase și compatibile cu viața în comunitate care nu sunt adoptate, reprezentanții serviciului au prezentat și practica reteritorializării în zonele de proveniență, după finalizarea intervențiilor veterinare.
Aceasta este una dintre temele care merită urmărite în orice politică de management al populației canine: adăpostul nu poate deveni destinația permanentă pentru întreaga populație de câini a unui oraș.
Medicină veterinară, nu doar "cazare"
Unul dintre lucrurile evidente la Tufinë este accentul pus pe componenta veterinară.
Centrul dispune de spații pentru consultații și intervenții, infrastructură medicală și zone distincte pentru animale aflate în diferite etape ale tratamentului.
Potrivit informațiilor prezentate echipei Totul pentru Animale în timpul vizitei, serviciul dispune de nouă medici veterinari, iar structura extinsă implicată în funcționarea centrului și activitățile din teren ajunge la aproximativ 30 de persoane.
La adăpost se află și o ambulanță veterinară, prezentată de reprezentanții municipalității drept prima astfel de ambulanță destinată serviciului public pentru animale din Albania.
Este un element aparent simplu, dar important: gestionarea animalelor fără stăpân nu începe la poarta adăpostului. Începe în momentul în care echipa trebuie să ajungă la un animal accidentat, bolnav sau aflat într-o situație de risc și să îl transporte în condiții adecvate către un serviciu veterinar.
Câinii pe care i-am întâlnit
În zonele vizitate, echipa Totul pentru Animale a întâlnit câini foarte diferiți ca vârstă, talie și temperament.
Unii veneau imediat către vizitatori. Alții observau de la distanță. Mulți erau câini foarte frumoși și perfect adoptabili, care, într-un alt context, ar fi putut trăi fără probleme într-o familie.
Iar acesta este unul dintre paradoxurile oricărui adăpost public: un câine poate primi tratament medical corect, hrană și siguranță, dar niciun adăpost nu poate înlocui permanent o familie și o viață normală.
De aceea, componenta de adopție rămâne esențială.
Educația trebuie să înceapă înainte ca animalul să ajungă în stradă
Una dintre temele comune ale discuțiilor București-Tirana a fost educația.
Oricât de performant ar fi un adăpost și oricâte sterilizări ar realiza o administrație, problema nu poate fi rezolvată exclusiv după ce animalul a ajuns deja pe stradă.
Abandonul, reproducerea necontrolată, identificarea insuficientă și lipsa responsabilității proprietarilor produc continuu animale noi care intră în sistem.
Tocmai aici pot apărea și proiecte comune între administrații și organizații: educație, responsible ownership, sterilizare, adopții, comunicare publică și schimb de bune practici.
Bazele unei colaborări pentru viitor
Vizita de la Tirana nu s-a încheiat odată cu plecarea din adăpost.
Discuțiile cu Blerta Dardha și DVM Kostandin Puleri, precum și vizita la Strehëza Veterinare din Tufinë, au deschis posibilitatea unui schimb de experiență mai amplu între Tirana și București pe teme precum managementul populației canine, sterilizarea, adopțiile, medicina veterinară de adăpost, educația și responsabilitatea proprietarilor.
Pentru Totul pentru Animale, unul dintre cele mai valoroase rezultate ale acestei vizite este tocmai deschiderea unui canal direct de dialog cu profesioniștii care gestionează sistemul din Tirana.
Experiența acumulată în București - de la Strategia pentru protecția și bunăstarea animalelor, aprobată prin HCGMB 170/2017, până la proiectele dezvoltate astăzi prin Totul pentru Animale - poate reprezenta o bază pentru schimb de bune practici, la fel cum unele dintre soluțiile întâlnite în Tirana merită analizate și din perspectiva aplicabilității lor în România.
În continuare, ne dorim ca acest prim contact să se transforme într-o colaborare profesională reală, care să poată include schimburi de experiență, proiecte educaționale, campanii pentru adopție și sterilizare, dialog între medici veterinari și autorități și, acolo unde este posibil, inițiative comune.
Problemele legate de animalele fără stăpân nu se opresc la granițele unui oraș sau ale unei țări. La fel nu ar trebui să se oprească nici soluțiile.
Tirana și Bucureștiul au experiențe diferite, dar suficiente provocări comune încât să aibă și multe de învățat unul de la celălalt.
Iar vizita aceasta poate fi începutul unui astfel de schimb.
Totul pentru Animale va continua să construiască punți între administrații, profesioniști și societatea civilă, cu un obiectiv simplu: politici mai bune și o viață mai bună pentru animale.