Primul semn că nu intri într-o cafenea obișnuită apare înainte să deschizi ușa. Afară sunt recipiente cu hrană și apă pentru pisicile comunitare, iar pe geam un mesaj îi anunță pe oameni că hrana pentru pisici este gratuită.
Apoi vine avertismentul care ne-a făcut să zâmbim: "Te rugăm să închizi ușa. Pisicile sunt mai rapide decât tine."
Așa că am intrat repede. Și înăuntru ne așteptau adevăratele gazde.
Șase pisici, șase personalități
În momentul vizitei noastre, la Nina's trăiau șase pisici, fiecare cu povestea și personalitatea ei.
De la Helen, o calico cu aerul acela foarte specific pisicilor care par să te studieze câteva secunde înainte să decidă dacă meriți sau nu atenția lor, până la Oreo, care considera că somnul este o activitate mult mai importantă decât socializarea cu vizitatorii.
Una dintre pisici își găsise deja familia. Adopția fusese stabilită și mai avea doar câteva zile de petrecut la cafenea până când noii ei oameni urmau să vină să o ia acasă.
Iar cel mai nou și mai mic membru al grupului era un motănel salvat recent, care își pierduse un ochi și se afla încă sub tratament.
Nu era ascuns undeva pentru că "nu arată perfect". Era pur și simplu unul dintre ei. Și poate tocmai asta spune foarte bine ce încearcă să fie acest loc.
Nu este doar o cafenea cu pisici
Fata care avea grijă de cafenea ne-a povestit, pe rând, despre fiecare dintre ele: cum au ajuns acolo, ce caracter au, cum funcționează adopțiile și cum s-a construit proiectul, care există de aproximativ doi ani.
Ideea este simplă: pisicile salvate sunt găzduite și socializate aici, oamenii le pot cunoaște într-un mediu relaxat, iar atunci când apare familia potrivită sunt date spre adopție. Locul lor poate fi apoi ocupat de o altă pisică aflată în nevoie.
Așadar, succesul nu înseamnă să păstrezi permanent aceleași "vedete" pentru clienți. Succesul înseamnă ca ele să plece acasă.
Un detaliu care ne-a plăcut mult au fost chiar și cărțile de joc din cafenea. Pe ele apăreau pisici care trecuseră cândva pe la Nina's și care între timp fuseseră adoptate. Un fel de mic album al absolvenților.
Pisica decide
Și mai importantă decât atmosfera este filosofia după care funcționează interacțiunea cu animalele.
Pe perete există un regulament foarte clar pentru vizitatori: nu țipa, nu deranja pisicile când dorm, mănâncă sau se odihnesc, nu le hrăni fără permisiune, nu folosi blițul și nu te juca agresiv cu ele.
Dar regula care ne-a plăcut cel mai mult este aceasta: "Nu le luați în brațe dacă nu se apropie. După ce se obișnuiesc cu voi, vor veni singure."
Este o frază simplă, dar surprinde foarte bine un principiu pe care am vrea să îl vedem în orice spațiu în care oamenii interacționează cu animale: animalul trebuie să aibă și el posibilitatea de a alege.
Faptul că ai venit într-un cat café nu înseamnă că ai cumpărat dreptul de a ridica o pisică, de a o trezi sau de a o folosi pentru o fotografie. Unele vin imediat. Altele te ignoră. Unele vor joacă. Oreo, aparent, prefera să doarmă. Și toate variantele sunt în regulă.
Două ore care au trecut foarte repede
Am ajuns probabil cu gândul că vom sta puțin. Am plecat aproximativ două ore mai târziu.
Atmosfera este relaxată, spațiul este intim, iar faptul că persoana care lucrează acolo cunoaște povestea fiecărei pisici face diferența dintre un local care "are niște pisici" și un loc în care animalele sunt realmente personajele principale.
Nu este un spațiu spectaculos sau construit pentru fotografii grandioase de Instagram. Și poate tocmai acesta este farmecul lui. Este mic, prietenos și foarte personal.
În mijlocul unui oraș aglomerat, câteva pisici salvate își așteaptă familia potrivită în timp ce oamenii beau o cafea lângă ele.
Un loc pe care îl recomandăm în Tirana
Pentru Totul pentru Animale, vizita la Nina's a fost și o ocazie de a vedea un model simplu prin care salvarea, adopția și un business local pot funcționa împreună.
Nu înlocuiește un adăpost și nu rezolvă problema pisicilor fără familie dintr-un oraș. Dar pentru fiecare pisică ce pleacă de aici într-o casă bună, diferența este totală.
Iar pentru oamenii care intră poate fi și primul contact cu ideea că o pisică salvată nu este "mai puțin" decât una cumpărată.
Dacă ajungeți în Tirana - sau dacă știți pe cineva care urmează să ajungă aici - puneți Nina's Cat Café pe listă.
Nu doar pentru cafea. Mergeți să le cunoașteți pe Helen, Oreo și celelalte gazde. Poate că atunci când veți ajunge voi, unele dintre ele vor fi deja acasă, iar în locul lor veți găsi alte pisici care își așteaptă familia.
Și, când intrați, nu uitați să închideți repede ușa.
Pisicile sunt mai rapide decât voi.