Între 20 și 23 octombrie 2026, Băile Tușnad a găzduit cea de-a cincea ediție a conferinței internaționale TusnadEcoBear, dedicată coexistenței dintre oameni și carnivorele mari. Potrivit bilanțului publicat de organizatori, conferința a reunit 180 de participanți din 12 țări.
Cum putem proteja urșii și, în același timp, asigura siguranța comunităților din apropierea habitatelor lor? Ce rol au tehnologia, educația și cercetarea în prevenirea conflictelor? Aceste întrebări au adus la aceeași masă cercetători, practicieni și reprezentanți ai organizațiilor implicate în conservarea faunei sălbatice.
Asociația Project Bag a fost organizatorul principal. Coordonarea științifică a fost asigurată de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane, iar WWF România a contribuit prin implicarea rețelei sale internaționale de specialiști.
De la conflicte la coexistență: cinci direcții de lucru
Programul a urmărit cinci teme principale: gestionarea populațiilor de carnivore mari; bune practici și tehnologii de monitorizare; legislație și politici publice; dimensiunile sociale și practice ale coexistenței; comunicarea științei și relația cu mass-media.
Conferința a pus în legătură cercetarea, experiența de teren și perspectiva comunităților locale. Miza este identificarea unor soluții adaptate locurilor în care oamenii și animalele sălbatice împart același teritoriu.
Prevenția înseamnă măsuri aplicate înaintea apariției incidentelor: gestionarea surselor de hrană care pot atrage animalele, protejarea gospodăriilor, informarea populației, monitorizare și cooperare între autorități, specialiști și comunități. Eficiența lor depinde de condițiile fiecărei localități și de evaluarea rezultatelor în timp.
WWF România: un sistem local de cooperare pentru coexistență
Unul dintre atelierele din program, organizat în cadrul unui proiect WWF România, a abordat construirea unui sistem local de coexistență. Participanții au fost invitați să lucreze pe scenariul unei localități montane fictive și să analizeze măsurile preventive împreună cu responsabilitățile, costurile și cooperarea necesară aplicării lor.
Sesiunea i-a avut ca facilitatori pe Christian Radu Chereji, de la Universitatea Babeș-Bolyai, și Cristian-Remus Papp, de la WWF România. Băile Tușnad a fost folosit ca reper pentru analiză, cu scopul identificării unor principii pe care alte comunități să le poată adapta propriului context.
Perspectiva este relevantă pentru administrațiile care se confruntă cu incidente repetate: echipamentele și intervențiile trebuie integrate într-un sistem cu reguli clare, responsabilități asumate și comunicare în care comunitatea poate avea încredere.
Inteligența artificială în monitorizarea carnivorelor mari
O prezentare susținută de Zoltán D. Szabó, WWF România, a abordat un sistem integrat de monitorizare și avertizare timpurie bazat pe inteligență artificială pentru carnivorele mari din Maramureș. Tema a fost prezentată în contextul proiectului COOP4SAFE, asociat programului Interreg NEXT Ungaria–Slovacia–România–Ucraina.
Astfel de instrumente pot sprijini identificarea prezenței animalelor în zone sensibile și transmiterea unor avertizări care să permită măsuri preventive. Prezentarea unui sistem trebuie însă deosebită de demonstrarea eficienței sale: rezultatele concrete depind de testare, de calitatea datelor și de modul în care informația este folosită în teren.
Un sistem de avertizare are valoare atunci când datele pot susține decizii rapide, comunicare clară cu populația și intervenții proporționale cu riscul identificat. Componenta tehnologică are, așadar, nevoie de colaborarea dintre cercetători, administrație și echipele care gestionează situațiile din teren.
De ce contează pentru comunitățile din România
Gestionarea populației de urs brun rămâne o temă importantă pentru România. Dincolo de controversele privind numărul exemplarelor și intervențiile asupra urșilor, conferința a adus în prim-plan prevenirea conflictelor, evaluarea științifică și implicarea comunităților.
Schimbul internațional de experiență permite compararea unor abordări diferite, fără a presupune că o soluție aplicată într-o regiune poate fi transferată automat în alta. Contextul ecologic, infrastructura locală și relația oamenilor cu fauna sălbatică influențează atât riscurile, cât și măsurile care pot funcționa.
Pentru Vox Anima, întrebarea care merită urmărită după conferință este cum se transformă aceste discuții în practici locale: cine își asumă prevenția, cum sunt implicați locuitorii și prin ce indicatori sunt evaluate rezultatele. Coexistența presupune capacitatea de a preveni și gestiona responsabil conflictele, protejând atât oamenii, cât și animalele.
Urmărește Vox Anima pentru explicații și exemple despre protecția faunei sălbatice, prevenție și politici publice pentru animale.
Documentare: materialul editorial și fotografiile de la eveniment; comunicatul organizatorilor din 27 octombrie 2026; descrierea sesiunilor de lucru.