De ce medicii veterinari vor să schimbăm modul în care privim îmbătrânirea animalelor de companie
Mulți stăpâni se gândesc la îmbătrânirea animalelor abia când apar probleme, deși prevenția timpurie poate face o mare diferență.
Un nou val de cercetări și discuții din lumea veterinară atrage atenția asupra unui aspect tot mai important: felul în care proprietarii de câini și pisici înțeleg înaintarea în vârstă a animalelor lor de companie.
Potrivit unui studiu recent, aproape jumătate dintre stăpânii de animale din Marea Britanie se gândesc la îmbătrânire abia atunci când apar primele probleme de sănătate. Specialiștii spun însă că această abordare ar trebui schimbată, deoarece prevenția timpurie poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții animalelor, notează Vet Times.
Îmbătrânirea, un proces natural care începe mai devreme decât credem
În cadrul unui simpozion desfășurat în sudul Franței, medicii veterinari au subliniat necesitatea unei noi perspective asupra îmbătrânirii. Ideea centrală a fost simplă: discuțiile despre vârsta animalelor de companie trebuie să înceapă mult mai devreme, nu doar atunci când apar semne evidente de boală.
Cercetări realizate pe un eșantion de 19.000 de proprietari de animale la nivel global, prezentate de compania Royal Canin, arată că 44% dintre aceștia se gândesc la îmbătrânire doar în momentul apariției problemelor de sănătate. În plus, 38% cred că nu există soluții reale pentru a influența procesul de îmbătrânire.
În Marea Britanie, cifrele sunt și mai ridicate: 49% dintre respondenți au aceeași percepție, iar 35% consideră că înaintarea în vârstă nu poate fi influențată.
De la „durată de viață” la „perioadă de viață sănătoasă”
Experții susțin că îmbătrânirea nu trebuie privită ca un proces brusc, ci ca o evoluție lentă, care începe mult mai devreme decât apar primele simptome vizibile.
Tanya Schoeman, medic veterinar și specialist în sănătatea felină, a explicat că îmbătrânirea reprezintă o scădere treptată a funcțiilor organismului, la nivel celular. Această scădere poate duce, în timp, la apariția bolilor sau a dizabilităților.
Ea a subliniat că medicina veterinară ar trebui să schimbe accentul dinspre „durata de viață” spre „perioada de viață sănătoasă”, adică acei ani în care animalul se bucură de o stare bună de sănătate.
Îmbătrânirea poate fi influențată
Un alt mesaj important transmis de specialiști este că procesul de îmbătrânire nu este fix. Alimentația, activitatea fizică și îngrijirea generală pot influența direct modul în care animalele îmbătrânesc.
Brennen McKenzie, director de medicină veterinară în cadrul unei companii de sănătate animală, a explicat că menținerea unei greutăți corporale optime reprezintă o strategie de medicină preventivă. Aceasta poate încetini degradarea organismului și poate susține sănătatea pe termen lung.
În viitor, tratamentele medicamentoase ar putea contribui și mai mult la încetinirea procesului de îmbătrânire.
Colaborarea dintre medici și proprietari, esențială
Un alt punct important discutat la simpozion a fost relația dintre medici veterinari și proprietarii de animale.
Specialiștii au atras atenția că abordarea trebuie să se bazeze pe colaborare, nu pe reproșuri. Scopul nu este de a indica greșeli, ci de a găsi soluții împreună pentru o viață mai sănătoasă a animalelor.
Ideea de „complianță” a fost pusă sub semnul întrebării, deoarece sugerează o relație rigidă. În schimb, accentul ar trebui să cadă pe parteneriat și comunicare deschisă.
O nouă abordare pentru animalele ajunse la maturitate
Pe fondul creșterii numărului de animale adoptate în perioada pandemiei, multe dintre ele au ajuns acum la vârsta maturității. Acest context a determinat comunitatea veterinară să acorde o atenție mai mare etapelor de viață intermediare, nu doar bătrâneții propriu-zise.
În cadrul evenimentului, Royal Canin a lansat și un ghid practic dedicat conversațiilor despre îmbătrânire, menit să ajute echipele veterinare să discute mai ușor cu proprietarii despre prevenție și îngrijirea pe termen lung.
Citește și:UE înăsprește regulile pentru importuri de origine animală în lupta contra rezistenței la antibiotice
Studiu: Greierii nu reacționează doar din reflex. Ar putea simți durerea, spun cercetătorii