Un elefant care pare să se cațere, un delfin roz sau un leopard care acceptă cu blândețe apropierea oamenilor pot părea imagini spectaculoase. În realitate, astfel de scene pot fi complet fabricate cu ajutorul Inteligenței Artificiale, notează Agerpres.
Conținutul generat cu AI apare tot mai des pe platforme precum Facebook, TikTok și X, de multe ori alături de texte emoționante care îi fac pe utilizatori să distribuie imaginile fără să verifice dacă acestea sunt reale.
Jurnaliști specializați în verificarea imaginilor digitale au identificat numeroase astfel de exemple. Printre ele se numără și imagini în care diferite specii apar în situații improbabile sau au comportamente care nu corespund realității.
Problema nu este doar faptul că oamenii pot fi păcăliți de o fotografie falsă.
Animalele sălbatice nu sunt personaje de poveste
Experții în zoologie și conservarea speciilor avertizează că reprezentările foarte realiste ale animalelor pot crea o imagine greșită despre comportamentul acestora.
Dacă oamenii ajung să creadă că un leopard, un urs sau un alt animal sălbatic este în mod natural prietenos și dornic de interacțiune, există riscul ca unii să încerce să se apropie prea mult de un exemplar întâlnit în natură.
José Guerrero-Casado, profesor de zoologie la Universitatea din Córdoba, a explicat pentru AFP că această percepție eronată îi poate determina pe oameni să interacționeze cu animalele sălbatice într-un mod periculos.
Un exemplu relevant este cazul unei femei care a încercat să se apropie de un leopard de zăpadă pentru a face o fotografie, în regiunea Xinjiang din China. După acest incident, autoritățile chineze au intensificat patrulele și au transmis populației să păstreze o distanță de siguranță față de animalele sălbatice.
Imaginile „drăguțe” pot încuraja exploatarea animalelor
Există și un alt risc. Atunci când animalele sălbatice apar constant în imagini în care par blânde, prietenoase și ușor de manipulat, publicul poate ajunge să le perceapă ca pe niște animale potrivite pentru apropiere, fotografii sau chiar pentru a fi ținute în captivitate.
Chris Lewis, cercetător în cadrul organizației Born Free, avertizează că astfel de imagini pot alimenta cererea pentru anumite specii, care ajung să fie exploatate în scop turistic, folosite ca „accesorii” pentru fotografii, transformate în conținut pentru rețelele sociale sau ținute ca animale de companie.
Pentru speciile sălbatice, consecințele pot fi grave.
AI-ul poate pune sub semnul întrebării și imaginile reale
Un alt efect îngrijorător este apariția neîncrederii față de imaginile autentice.
Jenny Roberts, reprezentantă a World Wide Fund for Nature (WWF), atrage atenția că proliferarea conținutului fals poate „desensibiliza” publicul și poate face oamenii să se îndoiască inclusiv de imaginile reale surprinse în natură.
Un exemplu este o filmare realizată de o cameră instalată de organizație în China, care a surprins un tigru alături de cinci pui. Deși era o observație rară și importantă, utilizatorii au întrebat pe rețelele sociale dacă imaginile au fost generate cu AI.
Situația poate deveni problematică și pentru cercetători. Oamenii de știință folosesc imagini realizate în natură pentru a identifica specii, pentru a observa comportamentul animalelor și pentru a estima distribuția acestora. Dacă fotografiile false se amestecă printre cele reale, calitatea informațiilor disponibile poate avea de suferit.
Putem ajunge să identificăm greșit speciile
Conținutul AI poate crea probleme chiar și atunci când nu este distribuit cu intenția de a induce pe cineva în eroare.
Imaginile modificate sau complet generate artificial pot prezenta animale cu trăsături care nu există în realitate ori pot combina caracteristici ale mai multor specii. În timp, astfel de reprezentări pot afecta capacitatea oamenilor de a identifica corect animalele sălbatice.
Acest lucru poate influența inclusiv percepția asupra numărului de exemplare dintr-o specie sau asupra zonei în care aceasta trăiește.
Un studiu publicat în revista Conservation Biology a descris proliferarea rapidă a conținuturilor false generate cu AI drept o amenințare serioasă pentru societate. Mai mulți experți au atras atenția asupra aceleiași probleme și într-un articol publicat în Nature, unde au pledat pentru verificarea mai riguroasă a imaginilor distribuite online.
Nu toate imaginile spectaculoase sunt reale
Platformele sociale au introdus deja instrumente prin care utilizatorii pot marca imaginile și materialele realizate cu AI. Meta, compania care deține Facebook, și TikTok solicită creatorilor să indice atunci când un conținut realist a fost generat sau modificat cu Inteligență Artificială.
Cu toate acestea, verificările realizate de jurnaliștii AFP au identificat numeroase imagini generate cu AI care nu aveau o etichetă corespunzătoare.
Pentru iubitorii de animale, regula este simplă: o imagine spectaculoasă nu înseamnă neapărat și o imagine reală.
Înainte de a distribui o fotografie cu un animal care pare să aibă un comportament extraordinar, merită verificată sursa și contextul. Mai ales când imaginea prezintă o specie sălbatică într-o situație care pare prea perfectă, prea emoționantă sau prea „drăguță” pentru a fi adevărată.
Conservarea speciilor are nevoie de o societate bine informată, iar imaginile false generate de AI pot face exact contrariul: pot crea confuzie despre animalele sălbatice și despre nevoile lor reale.