Dincolo de despăgubirile materiale, instanța a recunoscut că proprietarul unui câine poate suferi un prejudiciu moral real atunci când își vede animalul rănit într-un accident provocat de un alt șofer.
Cazul a avut loc în 2024, când un bărbat din Oradea traversa regulamentar strada împreună cu bulldogul său francez, în vârstă de cinci ani. Câinele era ținut în lesă, iar cei doi se aflau pe trecerea de pietoni în momentul în care au fost loviți de un autoturism al cărui șofer nu a acordat prioritate.
Conducătorul auto a fost sancționat contravențional de Poliția Rutieră și și-a recunoscut vina pentru producerea accidentului.
Ulterior, compania de asigurări la care șoferul avea încheiată polița RCA a acceptat să acopere doar o parte dintre cheltuielile veterinare, însă a refuzat plata unor despăgubiri morale solicitate de proprietarul câinelui.
Nemulțumit de această decizie, bărbatul s-a adresat instanței și a solicitat daune morale în valoare de 15.000 de lei pentru trauma psihică suferită.
Judecătoria Oradea i-a admis parțial acțiunea și a obligat compania de asigurări să îi plătească 2.000 de lei cu titlu de despăgubiri morale.
Mai important decât suma este principiul stabilit
La prima vedere, suma acordată poate părea modestă. Din perspectivă juridică însă, semnificația hotărârii este mult mai importantă decât valoarea despăgubirii.
În motivarea deciziei, instanța a arătat că prejudiciul moral reprezintă orice atingere adusă personalității unei persoane și că dreptul la sănătate și la integritate psihică beneficiază de protecție juridică.
Judecătorii au apreciat că suferința psihică trăită de proprietar în momentul în care și-a văzut câinele lovit constituie un prejudiciu real, care poate fi reparat prin acordarea unor despăgubiri morale.
Cu alte cuvinte, instanța a recunoscut că relația dintre un om și animalul său de companie nu poate fi redusă exclusiv la valoarea economică a animalului sau la costurile tratamentului veterinar.
Un semnal important pentru practica instanțelor
În dreptul civil, animalele pot face obiectul dreptului de proprietate. Totuși, legislația românească și europeană evoluează constant către recunoașterea faptului că animalele sunt ființe vii, capabile să simtă durere și suferință, iar relația afectivă dintre acestea și oameni are o valoare care nu poate fi ignorată.
Hotărârea Judecătoriei Oradea merge în această direcție.
Instanța nu a acordat despăgubiri pentru suferința câinelui, ci pentru trauma psihică resimțită de proprietar în urma accidentului. Chiar și așa, decizia transmite un mesaj important: atunci când un animal este rănit din culpa altei persoane, consecințele nu sunt doar materiale.
Această abordare ar putea influența și alte litigii similare privind accidente rutiere, despăgubiri RCA sau alte situații în care proprietarii animalelor de companie suferă un prejudiciu moral ca urmare a vătămării acestora.
De ce contează această decizie
Pentru milioane de români, câinii și pisicile nu sunt simple bunuri, ci membri ai familiei. Din această perspectivă, recunoașterea juridică a traumei resimțite de proprietar reprezintă un pas important către o abordare mai apropiată de realitatea socială.
Rămâne de văzut dacă această hotărâre va fi urmată și de alte instanțe din România și dacă va contribui la conturarea unei practici judiciare care să recunoască tot mai clar dimensiunea afectivă a relației dintre oameni și animalele lor de companie.
Indiferent de evoluția viitoare a jurisprudenței, decizia Judecătoriei Oradea reprezintă un semnal important: în fața legii, suferința provocată de accidentarea unui animal de companie poate avea consecințe juridice care depășesc simpla decontare a cheltuielilor veterinare.