Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan împotriva Legii privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor. Prin această decizie, judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ respectă prevederile Constituției.
Hotărârea deschide calea aplicării măsurilor prevăzute de lege, inclusiv aprobarea unor cote de recoltare pentru anii 2026 și 2027, măsură care a generat dezbateri atât în rândul autorităților, cât și al organizațiilor de mediu, notează Agerpres.
Ce prevede legea
Potrivit deciziei CCR, legea permite recoltarea anuală a 859 de exemplare de urs brun la nivel național, în scop preventiv, precum și intervenția asupra altor 110 exemplare în situații care impun măsuri imediate.
Legiuitorii au argumentat că aceste cote sunt necesare pentru reducerea riscului de atacuri asupra oamenilor și pentru limitarea pagubelor produse de urși în gospodării, ferme și alte proprietăți.
Curtea a concluzionat că prevederile legii nu încalcă principiile statului de drept, dreptul la un mediu sănătos și nici obligațiile asumate de România în raport cu legislația europeană privind protecția speciilor sălbatice.
De ce a contestat președintele legea
În sesizarea transmisă CCR, președintele Nicușor Dan a susținut că nivelul de prevenție stabilit prin lege ar putea fi disproporționat dacă nu există dovezi științifice clare care să arate că populația de urs brun a ajuns la un nivel care justifică o astfel de intervenție.
Șeful statului a atras atenția și asupra obligațiilor impuse de Directiva Habitate a Uniunii Europene. Potrivit acesteia, autoritățile trebuie să demonstreze că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a recurge la eliminarea exemplarelor dintr-o specie protejată.
În opinia președintelui, legea nu precizează suficient de clar această condiție și riscă să transforme o derogare excepțională într-un mecanism aplicat în mod regulat.
Critici privind monitorizarea și controlul cotelor
Un alt argument invocat în sesizare a vizat lipsa unui sistem digital de monitorizare în timp real a cotelor de recoltare.
Președintele a susținut că, în absența unei baze de date accesibile simultan gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților competente, verificarea respectării plafonului aprobat devine dificilă.
De asemenea, documentul semnala faptul că legea nu stabilește sancțiuni explicite pentru depășirea cotelor aprobate și nici pentru încălcarea interdicției de recoltare a femelelor însoțite de pui cu vârsta mai mică de doi ani.
Potrivit argumentației prezentate, lipsa unor sancțiuni clare poate afecta eficiența și aplicabilitatea prevederilor legale.
CCR: Legea respectă Constituția
Judecătorii constituționali au respins toate criticile formulate și au decis că actul normativ respectă prevederile Constituției, inclusiv cele referitoare la protecția mediului, legalitate și raportul dintre legislația națională și normele europene.
În motivarea transmisă public, CCR a arătat că stabilirea cotelor de recoltare pentru anii 2026 și 2027 reprezintă o măsură care urmărește prevenirea atacurilor asupra populației și reducerea pagubelor materiale, fără a încălca obligațiile de conservare a speciei.
O temă care continuă să stârnească dezbateri
Gestionarea populației de urs brun rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte din domeniul protecției faunei sălbatice din România. În ultimii ani, numărul incidentelor semnalate în localități și zone turistice a alimentat discuțiile despre necesitatea unor măsuri mai ferme pentru siguranța oamenilor.
Pe de altă parte, organizațiile de mediu și specialiștii în conservare atrag atenția că orice intervenție asupra unei specii protejate trebuie fundamentată pe date științifice solide și însoțită de mecanisme eficiente de monitorizare.
Decizia CCR nu pune capăt acestor dezbateri, însă confirmă că legea poate fi aplicată în forma adoptată de Parlament.