ASPA IVETS, administratorul adăpostului de la Uzunu - Giurgiu, este cunoscut de ani de zile pentru numeroasele acuzaţii privind capturarea, deţinerea şi uciderea câinilor în afara oricăror standarde de legalitate şi umanitate, potrivit unui comunicat de presă emis de Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor.
La începutul lunii martie, în urma descinderilor efectuate de IPJ Prahova la adăpostul din Uzunu, autorităţile din Giurgiu au făcut câţiva paşi, însă insuficienţi. Deşi activitatea adăpostului fusese suspendată, lipsa unei monitorizări a permis continuarea tragediei. În urma unui apel la 112 au fost descoperite 105 cadavre de câini, animale moarte într-un interval de doar 15 zile. Zece dintre acestea au fost trimise pentru necropsie la IDSA Bucureşti.
A doua zi, în cadrul controalelor încrucişate dispuse la nivel naţional de ANSVSA, o echipă a DSVSA Argeş s-a deplasat la adăpostul Uzunu, se precizează în comunicat.
Aparenţa conformităţii în registre, realitatea cruzimii în adăpost
La nivel documentar, situaţia părea conformă.
În realitate, însă, existau indicii care impuneau o analiză atentă. Astfel că, dr. Sorin Sorescu, directorul DSVSA Argeş şi dr. Oana Dănescu, care a coordonat echipa de control au decis să nu închidă controlul înainte de primirea rezultatelor necropsiilor.
DSVSA Argeş nu avea competenţa legală de a dispune închiderea unei unităţi aflate în afara judeţului, însă are competenţa de a formula propunerea de încetare a activităţii către autoritatea competentă. Concluziile rapoartelor de necropsie au confirmat gravitatea situaţiei, iar în data de 8 iunie DSVSA Giurgiu, în baza propunerii DSVSA Argeş, a dispus închiderea adăpostului.
"A constata realitatea este simplu atunci când există voinţă. Din păcate, în cazul ASPA IVETS, ani la rând nu a existat această voinţă la nivelul autorităţilor responsabile din Giurgiu, cu toate dovezile de cruzimi faţă de animale, săvârşite constant. Felicităm DSVSA Argeş pentru profesionalismul, curajul şi integritatea demonstrate", a declarat Carmen Arsene, preşedinte al Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor (FNPA).
Primăriile - primele responsabile de existenţa lagărelor de exterminare
După ani de pasivitate, DSVSA Giurgiu închide un lagăr în care zeci de mii de animale au sfârşit în agonie.
Închiderea adăpostului de la Uzunu reprezintă un pas important, însă cauza principală care a permis existenţa unor astfel de locuri este alta. Ani la rând, multe primării au finanţat din fonduri publice operatorii implicaţi în capturarea şi uciderea ilegală a câinilor. Multe dintre aceste contracte au făcut ulterior obiectul unor sancţiuni şi litigii privind decontări ilegale.
Închiderea adăpostului de la Uzunu trebuie să reprezinte începutul unei schimbări reale. Nicio instituţie şi nicio autoritate locală nu poate invoca necunoaşterea atunci când există dovezi, victime şi responsabilităţi clare. Protecţia animalelor este obligatorie la nivel personal şi instituţional, iar tolerarea cruzimii nu poate fi finanţată din bani publici.