Uniunea Europeană face un pas important către reguli unitare pentru protecția animalelor de companie. Pentru prima dată, câinii și pisicile ar putea beneficia de standarde comune la nivel european, menite să reducă abuzurile, traficul și înmulțirea necontrolată.
Chiar dacă aceste norme nu sunt încă definitive, direcția este clară: mai multă responsabilitate pentru proprietari și condiții mai bune pentru animale.
Ce se schimbă la nivel european
Noile propuneri vizează introducerea microcipării obligatorii nu doar pentru câini, ci și pentru pisici, o măsură considerată esențială pentru a putea urmări animalele și pentru a reduce abandonul. În paralel, Uniunea Europeană își propune să conecteze bazele de date din statele membre, astfel încât identificarea animalelor să devină mai eficientă.
Sunt vizate și practicile din spatele comerțului cu animale, în special cele din mediul online, unde lipsa controalelor a permis dezvoltarea unor rețele greu de monitorizat.
În plus, noile reguli pun accent pe limitarea reproducerii intensive și pe interzicerea intervențiilor care provoacă suferință. Pentru prima dată, se discută și despre condițiile în care sunt ținute animalele, inclusiv despre practicile care le restrâng libertatea de mișcare.
România, între reguli și aplicare
Deși legislația națională prevede sancțiuni clare pentru abandon, lipsa microcipării sau rele tratamente, realitatea arată că problemele persistă. Numărul animalelor abandonate rămâne ridicat, iar multe dintre cazuri nu ajung să fie sancționate.
Diferența dintre lege și aplicare rămâne una dintre cele mai mari provocări, iar noile norme europene ar putea pune presiune suplimentară pe autorități pentru a interveni mai eficient.
Ilfov, exemplul care ridică semne de întrebare
În acest context, situația din apropierea Capitalei scoate la iveală o problemă profundă. Potrivit autorităților locale, un procent covârșitor dintre câinii din județul Ilfov sunt ținuți în lanț, de multe ori în condiții care le limitează aproape complet mișcarea.
Această realitate contrazice ideea de bunăstare animală și arată cât de mare este, de fapt, distanța dintre normele europene și practicile din teren.
Hilde Tudora: „Lanțul este o formă de abuz”
Directorul Protecției Animalelor Ilfov, Hilde Tudora, susține că schimbările propuse la nivel european sunt necesare și așteptate de mult timp, însă atrage atenția că problema nu ține doar de legislație, ci și de mentalitate.
Declarația integrală, în exclusivitate pentru Vox Anima:
„Cea mai mare schimbare este cea legată de lanț. Din punctul meu de vedere, din punctul nostru de vedere, ca structură, lanțul este un abuz. Chiar dacă în România, pe legislația actuală lanțul este legal, o spun foarte clar: lanțul este o formă de abuz. Nicio ființă nu ar trebui să stea în lanț.
Așadar, sunt niște norme pe care abia le așteptam. Sperăm să le vedem implementate real în România. Noi ne desfășurăm activitatea pe județul Ilfov, unde poate pare de necrezut dar 90% dintre câinii românilor din Ilfov - și Ilfov este la o aruncătură de băț de București, capitală europeană - câinii sunt ținuți în lanț. În lanțuri scurte, abia se mișcă. E șocant, tragic și din păcate ne caracterizează ca țară. Pentru că, la general vorbind și cred că trebuie să recunoaștem și să ne asumăm treaba asta ca să putem să schimbăm ceva, suntem lipsiți de empatie când vine vorba despre animale și faptul că încă ne ținem câinele în lanț spune foarte multe despre noi ca țară.
E vorba de mentalitate învechită în cele mai multe cazuri și atunci aceste norme vin să reglementeze, să schimbe mentalitatea până la urmă. Noi suntem țară membră a Uniunii Europene și suntem obligați să punem în aplicare aceste norme.
Evident că salutăm și toate celelalte schimbări pentru că asta înseamnă o reală bunăstare a animalelor. Faptul că se introduce microcipul la pisici este un lucru extraordinar pentru că noi ne axăm pe câini, care au ajuns să fie o problemă din cauza iresponsabilității omului, din cauza nepăsării, dar și pisicile se înmulțesc la fel de repede, suferă la fel de mult. Primăvara și toamna plouă efectiv cu pui de pisică aruncați. Cred că abandonul pisicilor este mai mare decât abandonul câinilor. Și atunci noi de foarte mult timp vorbim despre necesitatea microcipării și a existenței unui sistem REX cum este la câini. Să fie și la pisici, pentru că asta înseamnă responsabilitate și trasabilitate.
Salutăm aceste norme, sperăm să le vedem cât mai repede implementate în țara noastră și ușor, ușor să ne schimbăm mentalitatea și comportamentul.”
Schimbarea reală ține de oameni
Noile reguli europene pot aduce un cadru mai clar și mai strict, însă schimbarea reală depinde de modul în care acestea vor fi aplicate și de felul în care societatea își schimbă atitudinea față de animale.
Cazul din Ilfov arată că problema nu este doar una legislativă, ci și una culturală. Iar fără o schimbare de mentalitate, chiar și cele mai bune reguli riscă să rămână doar pe hârtie.