Un nou studiu publicat în revista Science (vol. 392, nr. 6801, 28 mai 2026) aduce una dintre cele mai interesante explicații de până acum privind modul în care porumbeii călători reușesc să se orienteze pe distanțe mari. Cercetarea propune un mecanism biologic neașteptat, care implică celule ale sistemului imunitar localizate în ficat.
De mai bine de un secol, oamenii de știință încearcă să înțeleagă cum reușesc porumbeii să își găsească drumul spre casă chiar și pe distanțe de zeci sau sute de kilometri. Noile rezultate oferă acum o piesă importantă din acest puzzle.
Celule din ficat cu proprietăți magnetice
Cercetarea a fost realizată de o echipă interdisciplinară din Germania, condusă de Clivia Lisowski. Oamenii de știință au identificat în ficatul porumbeilor călători un tip special de macrofage, celule ale sistemului imunitar bogate în fier.
Aceste celule prezintă proprietăți superparamagnetice, ceea ce înseamnă că pot răspunde la câmpurile magnetice. Mai mult, ele sunt localizate foarte aproape de fibrele nervoase, ceea ce sugerează existența unei posibile căi directe prin care informația ar putea fi transmisă către creier.
Cum a fost testată ipoteza
Pentru a verifica rolul acestor celule, cercetătorii au lucrat cu porumbei călători antrenați să se întoarcă la cuib de la distanțe de aproximativ 20 de kilometri.
În condiții de cer acoperit, porumbeii la care macrofagele magnetice au fost eliminate și-au pierdut capacitatea de orientare bazată pe câmpul magnetic al Pământului. În schimb, grupul de control a reușit să se orienteze corect.
Situația s-a schimbat în zilele însorite. Porumbeii afectați au reușit să se întoarcă acasă folosind reperele vizuale oferite de poziția Soarelui. Acest lucru sugerează că orientarea magnetică funcționează ca un sistem de rezervă, activ mai ales atunci când indiciile vizuale lipsesc.
O descoperire cu implicații mai largi
Rezultatele studiului nu schimbă doar modul în care înțelegem orientarea la păsări. Ele deschid și o perspectivă nouă în biologie, pentru că atribuie o funcție senzorială unui tip de celule ale sistemului imunitar.
Această descoperire ar putea influența cercetări din mai multe domenii, inclusiv neurobiologie, imunologie, biofizică și științe cognitive. Autorii studiului consideră că mecanisme similare ar putea exista și la alte specii migratoare.
Cercetarea continuă și în România
Fenomenul particulelor magnetice din organismele vii este studiat și în România, în cadrul unor instituții precum Institutul de Biologie al Academiei Române, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM) de la Măgurele și Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Aceste programe explorează, printre altele, bacteriile magnetotactice și procesele de biomineralizare magnetică la nivel celular, domenii care ar putea ajuta la înțelegerea mai profundă a „busolelor biologice” din natură.
Sursa: Autoritatea Națională pentru Cercetare - România
Referință științifică
Lisowski et al., „Homing pigeon navigation relies on superparamagnetic macrophages under overcast conditions”, Science 392 (6801), 2026. DOI: 10.1126/science.ady2486